„N-am să uit niciodată o formulare prin care Sainte-Beuve definea relația dintre Montaigne și Pascal: «Eseurile celui dintâi au fost», scrie criticul francez, «vulpea din sânul celui din urmă». Cu alte cuvinte (conform legendei consemnate de Plutarh), o plăcere vinovată, un prag al voinței și un instrument al morții. La aceeași metaforă recurge explicit Bogdan-Alexandru Stănescu în anaBASis. E mai greu de spus cine va fi jucat în cazul său rolul vulpii. Spectrul posibilităților e foarte larg. Citiți anaBASis și veți constata că vă va plăcea enorm.“ (Cosmin Ciotlos)
